Momentul incredibil în care un iceberg gigantic se rupe și se răstoarnă în apropierea unor turiști

Încastrat în largul coastei Svalbard, Norvegia, imensul bloc de gheață s-a răsturnat într-un eveniment extrem de rar, în timp ce privitorii priveau temători.

Un iceberg gigantic din Norvegia s-a răsturnat

Ghețarii sunt predispuși să se răstoarne pe măsură ce se desprind de „ghețarul mamă”, forma lor neregulată provocând adesea o mișcare puternică.

Oamenii de știință spun că impactul pur și simplu al acestui eveniment poate elibera atât de multă energie precum o bombă atomică și poate chiar declanșa tsunamiuri în cazurile cele mai extreme.

Rebecca Lucas Gan și Brian Gan, din Filipine, au filmat fenomenul în timpul unei excursii cu compania Silversea Cruises.

„Am auzit un zgomot puternic și, când am privit, am văzut că icebergul a început să se miște și a devenit mai mare și mai înalt pe măsură ce s-a răsturnat”, a spus femeia.

„La început, am crezut că am halucinații, pentru că nu am mai văzut niciodată așa ceva. În mod obișnuit, ghețarii nu se mișcă. Apoi ghidul nostru ne-a explicat cât de norocoși am fost să asistăm la asta, pentru că este extrem de rar”.

Evenimentul remarcabil a avut loc la Lilliehookbreen – un complex glaciar de 22 km înălțime pe coasta vestică a arhipelagului Svalbard din Norvegia.

Se crede că aproximativ 60% din masa terestră a Svalbardului este acoperită în prezent de ghețari de acest fel – echivalentul a 7.000 km³ de volum de gheață.

În timp ce Lilliehookbreen este unul dintre cele mai mari din Svalbard, Austfonna este cunoscută pe scară largă ca fiind cea mai mare calotă de gheață din Europa – adunând un volum de 1.900 km³.

Pentru perspectivă, se crede că Marea Moartă – încadrată între Palestina, Israel și Iordania – conține aproximativ 114 km³ de apă.

De ce se prăbușesc ghețarii

Echilibrul dintre temperaturile de vară și precipitațiile de iarnă determină dacă acești ghețari cresc sau se micșorează în timp.

Ghețarii, precum cel observat în Svalbard, în general se desprind în etapa de „prăbușire” a unui ghețar, care apare pe măsură ce aceștia se deplasează înainte.

Cu toate că acesta este un proces natural, Centrul pentru Observații și Modelare Polară sugerează că prăbușirea și subțierea gheții s-au accelerat semnificativ începând cu mijlocul anilor ’90.

Aceasta survine în contextul schimbărilor climatice globale, cu temperaturile din Svalbard crescând de până la șapte ori media globală, scrie DailyMail.

Vara trecută a fost cea mai caldă înregistrată vreodată, cu temperaturi în august la Ny-Aalesund, Spitsbergen, ajungând la 5,1°C.

Urșii polari și renii sunt printre speciile afectate de aceasta, cu 200 de cadavre găsite în vara anului 2019, deoarece animalele au avut dificultăți în găsirea hranei.

Ashild Onvik Pedersen, de la Institutul Polar Norvegian, a explicat anterior:

„Schimbările climatice duc la o ploaie mult mai mare. Ploaia cade pe zăpadă și formează un strat de gheață pe tundră, ceea ce face condițiile de pășunat foarte proaste pentru animale.”